vineri, 30 septembrie 2011

Copiii si Dumnezeu

Our 14-year-old dog Abbey died last month. The day after she passed away my 4-year-old daughter Meredith was crying and talking about how much she missed Abbey. She asked if we could write a letter to God so that when Abbey got to heaven, God would recognize her. I told her that I thought we could so, and she dictated these words: Dear God, Will you please take care of my dog? She died yesterday and is with you in heaven. I miss her very much. I am happy that you let me have her as my dog even though she got sick. I hope you will play with her. She likes to swim and play with balls. I am sending a picture of her so when you see her you will know that she is my dog. I really miss her. Love, Meredith We put the letter in an envelope with a picture of Abbey and Meredith and addressed it to God/Heaven. We put our return address on it. Then Meredith pasted several stamps on the front of the envelope because she said it would take lots of stamps to get the letter all the way to heaven. That afternoon she dropped it into the letter box at the post office. A few days later, she asked if God had gotten the letter yet. I told her that I thought He had. Yesterday, there was a package wrapped in gold paper on our front porch addressed, ‘To Meredith’ in an unfamiliar hand. Meredith opened it. Inside was a book by Mr. Rogers called, ‘When a Pet Dies.’ Taped to the inside front cover was the letter we had written to God in its opened envelope. On the opposite page was the picture of Abbey & Meredith and this note: Dear Meredith, Abbey arrived safely in heaven. Having the picture was a big help and I recognized her right away. Abbey isn’t sick anymore. Her spirit is here with me just like it stays in your heart. Abbey loved being your dog. Since we don’t need our bodies in heaven, I don’t have any pockets to keep your picture in so I am sending it back to you in this little book for you to keep and have something to remember Abbey by. Thank you for the beautiful letter and thank your mother for helping you write it and sending it to me. What a wonderful mother you have. I picked her especially for you. I send my blessings every day and remember that I love you very much. By the way, I’m easy to find. I am wherever there is love. Love, God Speechless.

joi, 29 septembrie 2011

(Fără) dedicaţie

Îmi plac bărbaţii care ştiu că flirtul meu este inocent şi care intră în joc cu mine doar de dragul distracţiei, nicidecum cu gândul că "mă vor prosti". Nu-mi plac bărbaţii care percep orice glumă a mea drept flirt foarte vinovat şi care are scopul de a-l aduce în patul meu. Pentru prima categorie: îmi place aşa, continuaţi. Pentru cea de-a doua categorie: dacă nu sunteţi în stare să faceţi diferenţa între o glumă şi flirt, e nasol, pe bune că nu mă apuc eu de învăţat şi de educat pe nimeni. În schimb veţi fi ignoraţi. Cu desăvârşire. PS: Patul meu e deja ocupat, şi oricât îmi place aglomeraţia, n-o prefer în pat, cu atât mai puţin în patul meu. PS1: Evident, ne referim doar la mediul virtual.

luni, 26 septembrie 2011

Life`s a bitch and then you die

Inainte sa cititi, dati drumul la piesa asta, pentru ca impactul sa fie maxim Bantuind internetul, mai precis tumblr, am dat peste acest post
Mi-am inceput ziua prost tare...si e abia luni. Life`s a bitch and then you die...

marți, 20 septembrie 2011

Fuck this shit!

Rechizitele ma vor aduce la sapa de cauciuc. Nici nu ma gandesc sa-mi mai cumpar si mie caiete la scoala. Tocmai ce m-am usurat de 50 de lei pentru 5 foi de hartie glasata, 3 cartoane colorate, acuarele si 3 pensule. Pot sa le SUGErez celor de la conducerea tarii sa se impuste, apoi sa se spanzure si la urma sa-si taie venele pe lung in timp ce stau scufundati in apa calda? Da? Pot? Multumesc.

miercuri, 14 septembrie 2011

Ou mai gard!

si uite asa mai murim noi cate putin ca iara tre sa-l vedem pe pixie-fairy-ul ala stralucicios si pe netalentata de pretena-sa. noroc cu varcolacu`, ca asa am si io motiv sa ma uit la film. si da, ma uit la film pentru ca e cu vampiri si pentru ca varcolacu` e ...yummy.:D

DISCUŢII DISCUTATE

Vă mai povesteam io într-un post anterior despre cum vorbesc io cu fetele mele diferite chestii deosebit de interesante şi cum aflu io de la ele chestii deosebit de interesante, cum ar fi că îngeraşii pe care îi vede Raluca în umbra ei pe umeri nu sunt îngeraşi ci licurici, pentru că îngeraşii sunt invizibili (explicaţia Adiţei). Ei bine, în urmă cu vreo două zile, în timp ce eram toţi adunaţi la masă, nu ştiu cum a venit vorba despre căsătorie, măritat, fete, băieţi, şi alte asemenea. Raluca mea e o generatoare continuă de perle şi ne-a anunţat că ea NU vrea să se mărite şi NU vrea să facă copii, drept pentru care tre să vă povestesc discuţia noastră în detaliu, discuţie care a pornit într-un fel şi s-a terminat în alt fel pentru că pe la jumătate s-a gândit al meu soţ s-o înregistreze, drept pentru care a reluat un pic întrebările:

Ta-xu: Tu te măriţi?
Adiţă: Io daaaaaaa! Io vreau să am copii, doi!
Ta-xu: Doi?
Raluca: Atâta vreme cât nu sunt măritată, io n-o să mă mărit niciodată!!!
Mă-sa: ahahahahahahahahaha!!!
Ta-xu: Atâta vreme cât nu eşti măritată, nu eşti măritată...da` şi când o să te măriţi!
Da` cum e cu copiii ăia? Îşi caută tată sau îşi găsesc tată? Sau cum era? Tu o să le găseşti tată la copiii tăi?
Raluca: Nuuuu, io n-o sa nasc!
Ta-xu: Nu? Ţie o să ţi-i aducă barza, nu?
Raluca: Hî-hî! Io n-o să vreau să-i am!
Mă-sa: Păi de ce măi puiule?
Adiţă: Raluca, să ştii că copiii sunt şi ei o fiinţă!
Raluca: Că nu vreau! Io o să-mi las copiii acolo dacă nu-i vreau!
Ta-xu (mai tembel decât prevedea legea): Acolo unde?
Mă-sa: Poftim???
Raluca: Pe drum!
Ta-xu: Ăhă, pe drum îi laşi?...
Mă-sa: Păi cum tu, io v-am lăsat pe drum? Ce-i asta???
Raluca: Da` io nu vreau să mă mărit şi să am copii!!!
Mă-sa: Eh, nu vrei să ai copii, n-o să-i faci! Cum e asta să-i laşi pe drum???
Raluca: Da, da`i problema că barza poate o să vrea să-mi aducă copii!
Mă-sa: Nu, că barza am impresia că o să ştie că tu nu vrei copii! dooohh!!
Adiţă: Păi Dumbo este doar o poveste, că i-a adus barza puiu` de elefant, este doar o poveste...
Ta-xu şi mă-sa în cor: Păi (şi atunci) cum apar copiii? Dacă nu de la barză vin? Ă? De unde vin?
Adiţă (neîncrezătoare): De la barză vin?!...
Mă-sa: Păi...vin sau nu vin de la barză?
Adiţă: Păi nu ştiu... că la Dumbo, pe Dumbo l-a adus barza...
Ta-xu: Păi aşa, dar cum e cu copiii? Tot barza îi aduce?
Adiţă: Nuuuuuuuu!
Ta-xu: Da` cine?
Adiţă (arătând spre mine): TU!
Mă-sa (îngrozită): Io pă toţi?!? Thuamne fereşte!
Ta-xu: Mamele... Pe fiecare îl aduce mama lui, mamele nasc, nu?
Adiţă: Bărbaţii nu nasc! Doar bărbaţii gravizi, adică caii de mare bărbaţi, numa` caii de mare care sunt bărbaţi poa` să nască.
Ta-xu:Păi şi pe copii cine-i aduce? Se nasc aşa? Cum? Cine? Numa` mamele?
Adiţă: Nuuuu, Dumnezeu îi dă în burtă la mame!
Ta-xu: Cum îi dă Dumnezeu? Zice ia şi ţie, na şi tu? Sau cum?
Adiţă: De-abia aştept să fiu mare!
Ta-xu: Ca să vezi cum se aduc copiii?
Ta-xu (către Raluca): Deci aşa, deci am înţeles... da` tu cum îl iubeşti pe Smiley dacă nu vrei să te măriţi? Ă? N-am înţeles...
Mă-sa: Da` chiar! Îl iubeşti pe Smiley da` nu vrei să te măriţi, nu vrei copii...
Raluca: hăhăhă...io nu vreau să mă mărit!
Ta-xu: Păi şi atuncea? Cum?
Mă-sa: Păi şi dacă rămâne Smiley aşa nefericit că tu nu vrei să te măriţi? Dacă el vrea să se însoare cu tine?
Raluca: Da` el are altă iubită!
Mă-sa: Da` tu de unde ştii?
Raluca: Smiley-şi iubeşte soţia!
Mă-sa şi ta-xu în cor: Da` n-are soţie Smiley!!! Are o prietenă!
Raluca: Io-nu-mă-în-sor-cu-el!!!
Mă-sa: Nu te măriţi, tu mami!
Raluca: În veciii!
Ta-xu: Da` tot nu mi-ai explicat de ce nu vrei să te măriţi!
Raluca: Că nu vreau!
Ta-xu: De eşti aşa pornită?
Raluca: Că nu-mi place căsătoria! Pentru că o să te cerţi!
Mă-sa: Eeee, da` toată lumea se ceartă, ce, io nu mă cert cu tac-tu?
Raluca: Da` io când o să fiu măritată, n-o să-mi fac copii!!!
Mă-sa: M-ai omorât!
Ta-xu: De ce? Pentru că ţi-e frică că o să facă cum faci tu?
Raluca: DA!!!
Ta-xu: Aham, deci tu recunoşti că eşti "pain in the ass". Adică ştii că tu faci numai ce vrei tu şi când vrei tu...
Raluca: Nu mai vorbim despre măritat!!!
Mă-sa: Deci...încheiem subiectul măritat...deci tu nu vrei să mă faci pe mine bunică...
Raluca: Mnu, tu eşti mami meu!
Şi aici am oprit înregistrarea de pe telefon... de acum când avem câte o discuţie din asta constructivă, o să le înregistrez, că sunt bune acolo înregistrările astea. Peste ani, când le-or auzi, se vor distra copios.

sâmbătă, 3 septembrie 2011

HOMBRE



Având în vedere ca mâine e ziua lui, i-am promis ca o sa-i dedic un blog. Pentru cei care nu stiu, eu nu am doi copii, am trei, hombre fiind un copil mare (si când zic mare, stiu ce zic - 95 de kile si 1,77 m)
Ideea mi-a venit aseara, în timp ce ma uitam la el cum se joaca "Printul din Persia nustiucât", si auzeam niste sunete de genul asta: "Fchuuuuuuchuuchuuchuuuu", "Aaaaaa", "Hiiiiiiiiii" urmate invariabil de "Nuuuuuuuuuuu, futu-ti mortii ma-tii!" "Unde te-ai dus? În pula mea!!!" si "Haaaaaaa, gata! Ce bun sunt!" Io ma fac ca n-aud, el se face ca nu ma vede ca ma strâmb si uite asa traim noi foarte fericiti, fiecare cu hobbiurile lui.
Hombre asta al meu e cel mai ciufut om de pe planeta si lucrul asta îl recunoaste chiar si el. E ursuz, ciufut si se descrie el singur ca fiind antisocial. Io zic ca nu el e antisocial, ci restul oamenilor n-au rabdare cu el.
El e singurul om care reuseste sa ma scoata din sarite atât de tare încât îmi vine sa-i f00t una peste ochi de sa-l darâm, da` n-o fac ca fin`ca sunt antiviolenta.
Tot el e singurul om de pe pamânt care a fost în stare sa ma cheme la balconul de la etajul 5 si sa ma puna sa-i arunc un capat al unei papiote cu ata ca sa-mi lege un trandafir pe care sa mi-l ridic sus singura.
E un romantic incurabil si un alintat - ceea ce este total anti-genul meu. Se mâtâie pe lânga mine si îi plac dragalaseniile.
Pe de alta parte, are gesturile unui barbat normal, adica: trec pe lânga el si-mi trage una la cur sau fluiera (nu stiu daca a paguba sau nu), si-o aseaza când ti-e lumea mai draga, râgâie, sforaie, înjura la meciuri si la jocuri, îi sta capul doar la sex, per total se comporta ca un mascul.
În schimb, este un cavaler cu doamnele, zice saru-mâna (si mie si altor femei-cunostintele pot confirma), îmi deschide usa, îmi ia plasele din mâna, îmi da mâna sa pot coborî din masina/autobuz, îmi saruta mâna pe unde ma prinde, face gesturi pe care acum nu le mai întâlnesti decât foarte rar si care pe mine ma dau pe spate.
Desi am recunoscut întotdeauna ca hombre al meu este pe dos decât genul de barbat care-mi place mie din multe puncte de vedere, vreau sa va spun ca în timp s-a transformat pe ici pe colo, prin partile esentiale în genul de barbat care-mi place mie. Si d-aia îl iubesc.
Plus ca mai are un mare atu: spune întotdeauna "Mie-mi place sa am liniste, nu dreptate!"
În concluzie - LA MULTI ANI hombre, sa-mi traiesti!