joi, 30 august 2012

Let there be... tattoos!!!

Gata! Am tatuaj! Facut binenteles fara sa gandesc prea mult. Dar nu-i bai, pentru ca tatuaj voiam oricum. Doar ca am plecat pornita sa-mi fac ceva, si am ajuns sa-mi fac cu totul altceva.
Initial am vrut asta:

M-am dus acolo hotarata sa mi-l fac pe asta. Cat am asteptat sa i le faca lui Hombre pe astea


am rasfoit putin desenele omului, si-am dat peste ceva care m-a atras intr-un mod inexplicabil. Si asa am ajuns sa-mi fac asta:


M-a durut al dracului de tare, dar sunt maxim de incantata de ingerashul meu! O sa-mi fac si logo-ul lui Bon Jovi, da` sa depasesc trauma fizica provocata de ingerash... Sa va mai spun ca am mai vazut si alte chestii pe acolo foarte mishteaux? Tare mi-e ca pana la urma o sa ajung sa arat ca si Kat von D pe corp...

miercuri, 29 august 2012

Meditatii

Pentru ca vremurile-s grele, m-am hotarat sa fac ceva. Drept urmare, postez un anunt aici:
Ofer meditatii limba engleza la domiciliul clientului, personalizate in functie de cursant, interactive si neplictisitoare. Pregatire inclusiv pentru bacalaureat, examene si olimpiade, de la nivel conversational pana la avansat. Pret 30 lei sedinta/2 ore/cursant. Pentru grupuri pretul se discuta in particular si este negociabil.
Anuntul este valabil doar pentru judetul Brasov, iar cei interesati imi pot lasa comentariu si ii voi contacta eu.

marți, 7 august 2012

Nonsens

I need no reminder of you. Not now, not ever. I carry you within me.

Atâtea gânduri... atâtea idei... atâtea dileme... nici nu apuc să scriu unul din gândurile care mă străfulgeră, că alte douăzeci îmi apar de nicăieri. Şi totuşi sunt într-un impas. Poate ar trebui să renunţ la scrisul ăsta, la aşternutul gândurilor aici. E semn de vulnerabilitate, iar mie nu-mi place vulnerabilitatea. Şi totuşi... Uneori mi-e dor să am 16 ani, să iubesc intens, să simt fluturaşi în stomac, să mă îndrăgostesc. Ăsta a fost marele meu defect dintotdeauna. Mă îndrăgostesc foarte uşor şi la fel de uşor îmi şi trece. Cum o fi să iubeşti intens ani de zile? Cum o fi să iubeşti neîmpărtăşit ani de zile? Cum o fi să iubeşti imposibil ani de zile? Habar n-am. Ştiu cum e să suferi din dragoste, mi s-a întâmplat de vreo două ori. Dar am trecut peste relativ uşor, sunt recunoscută pentru starea psihică excelentă pe care o am şi pentru faptul că mă ridic singură, fără ajutor sau de fapt fără să-l cer, deşi de cele mai multe ori l-am primit fără să schiţez măcar un gest. Iar mi-am pierdut ideea...

********

Sunt un amalgam de emoţii şi sentimente. Cineva drag mi-a zis că eu pot vinde oricui orice, inclusiv sentimente. Cine mai ştie ce pot? Cine mai ştie ce e în capul meu? Ar trebui să mă apuc de scris o carte. Am atâtea idei...

********

Şi anii trec... ceva constructiv trebuie făcut. O să încep cu primul capitol. Nu promit că o să scriu şi aici... dar undeva sigur va fi scrisă. Aş vrea s-o scriu de mână... mi-e dor să scriu cu stiloul...

********

I need no reminder of you. Not now, not ever. I carry you within me.

As long as you love me, we could be starving, we could be homeless, we could be broke...

joi, 2 august 2012

Guest post by Tania

Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu


Citez dintr-un manual de clasa a IX-a, de pe vremea când nu erau manuale alternative:

"Deşi Alexandru Lăpuşneanul apare ca întruchipare a tiranului crud şi sângeros, totuşi figura lui nu este lipsită de complexitate. (...) Scopul politicii lui Lăpuşneanu este de a spori autoritatea domnitorului prin îngrădirea puterii marilor feudali, a boierilor. (...)
Pentru a-şi realiza obiectivul, Lăpuşneanu se comportă machiavelic. (...)
El are o fire impulsivă. (...) Fire vicleană, personajul ştie însă să-şi stăpânească aceste impulsuri, modificându-şi comportamentul şi inducându-i în eroare pe ceilalţi."


Şi acum cităm din "Scrisoarea XIX (Ochire retrospectivă) ", ciclul "Negru pe alb" - Costache Negruzzi, despre acelaşi personaj istoric:

" Acesta, sub numele de Alexandru Lăpuşneanul, va sparge cuibul şi va strivi acest furnicar de intriganţi ce făcea şi desfăcea domni. Dar oare fapta lui fost-a de folos poporului? Ba, căci ranele lui erau atât de adânci, apăsarea despotică îl ofilise într-atâta, încât păstorii lui Dragoş şi ostaşii lui Ştefan nu erau acum decât nişte sclavi îngiosiţi a unei boierimi desfrânate, care îi trata şi îi vindea ca pe vite. În adevăr, Lăpuşneanul retezase trunchiul, dar odraslele creşteau, şi nu era el omul care să ştie a le seca puindu-le stavilă pre însuşi poporul; pentru aceasta, fapta lui fu judecată de crudă, şi el de tiran. "

(necenzurat, a se asculta cu precauţie)