Powered By Blogger

duminică, 9 noiembrie 2014

Adrenalina

Sunt dependenta de adrenalina. Dintotdeauna am fost. Am cautat senzatii tari in orice, dar mai ales in lucrurile interzise. Fiorul pe care nu ti-l poate da nimic altceva, ritmul galopant in care iti bate inima atunci cand ceva e …extrem. Sau extrem de interzis. Felul in care sangele fierbe, tensiunea creste si ai impresia (total gresita) ca nimic nu mai conteaza, exact ca intr-o melodie care incepe lent doar pentru a se termina furtunos si incredibil.

Fluturasii pe care ii ai in stomac si care nu se pot compara cu aia pe care ii simti cand esti indragostit, pentru ca e o alta stare. Modul in care se amplifica toate simturile pana aproape iti dispare orice urma de ratiune. Cand mergi pana la capat, obtii mult ravnita senzatie extrema, comparabila cu un orgasm de 5 stele. Cand nu mergi pana la capat, simti o rafala de vant rece care porneste de la piept si urca pana la cap, readucandu-ti ratiunea la locul ei. Amandoua senzatiile sunt extreme, fiecare in felul ei, dar curios, amandoua dau dependenta intr-un fel sau altul. Pentru mine adrenalina e ceva absolut necesar. Nu-s facuta pentru … a sta locului, linistita.

Curios lucru, mintea omului. Cand zici ca nu mai faci ceva, atunci te mananca intre degete sa te apuci iar… mama lor de adrenaline, endorfine si alte ine…

2 comentarii:

Uimeşte-mă cu inteligenta ta!