Prostia oare doare?

Ehehei dragii mei, constat ca lumea e batuta in cap si pe alte meleaguri, nu numai la noi. Dupa cum stiti, mie-mi place muzica. Da` rau, nu asa. Deci sunt la curent cu multe chestii, urmaresc MTV-ul, VH1, ma sed pe site-ul MTV-ului, pe twitter, pe facebook, pe tumblr, ma rog. Acum MTV-ul a inceput un concurs unde poti vota pentru cine vrei si-ti place si consideri ca merita sa castige. Pana aici, nimic deosebit. Primesc pe twitter un mesaj sa intru si sa votez pentru Bon Jovi la categoria Most Iconic VMA Performance ca sunt propusi cu "Livin`on a prayer/Wanted dead or alive" varianta din 1989, lor apartinandu-le prima varianta unplugged la MTV EVER! Asta inseamna "iconic" si dintre cei propusi nimeni nu a mai avut un asemenea impact asupra respectivei televiziuni, ca despre asta e vorba de fapt, nu? Despre VMA Performance.
Asta este The Best VMA Performance EVER! Si cu asta am spus tot. Si daca n-as fi fost cel mai mare fan Bon Jovi de pe planeta tot pe ei i-as fi votat la categoria asta, pentru ca nu au concurent.
Dar sa revenim la prostia celor de dincolo...de peste mari si tari. Azi noapte la ora 3, cand eu inca votam de ma dureau degetele...ce-mi trazneste prin cap? Sa ma uit si la comentarii. In acel moment, Michael Jackson era pe locul 1, la distanta de 0.84% de Bon Jovi. Deci competitie foarte stransa. Cand ma uit la comentarii...toti "fanii" MJ, adica, aia care s-au trezit fani peste noapte (vreau sa zic peste noaptea in care a murit)postau comentarii din ce in ce mai stupide si ilogice, gen: "Vote for Michael! He`s the king of pop!" Iar eu in capul meu ma gandeam: Thuamne cat sunteti de idioti...ce-are sula cu prefectura? O fi ala king of pop, da` de aia nu se da premiu pentru cel mai bun entertainer, sau showman, sau dansator. Nu vorbim despre spectacolele unui artist, sau despre intreaga cariera. E vorba despre Most Iconic VMA Performance. Si ala le apartine celor de la Bon Jovi.
Ah, si inca ceva. Fanii lui Bon Jovi sunt educati si nu vorbesc urat despre Maical, pe cand ei da, si despre noi si despre trupa.
Puteti vota si voi aici aici pe cine vreti. Da` ar fi frumos sa votati pentru Bon Jovi. Pentru ca merita, si pentru ca io o sa va iubesc olueis daca faceti lucrul asta! PS:Acum 10 minute cand m-am apucat eu de scris postul asta, Bon Jovi era inaintea lui Maical cu 1 si ceva la suta, deci tot stransa e competitia.

Drame

   În timp ce bântuiam io netu` într-o seară, am dat peste chestia asta care m-a făcut să văd şi mai acut diferenţa dintre noi şi americani. La ei există ceea ce se numeşte "open adoption" deşi se pare că adopţia este ultima dintre variante. Marea majoritate a mamelor adolescente aleg să-şi păstreze copilul, având sprijinul şi ajutorul părinţilor absolut necondiţionat. Din ce am văzut până acum, toate fetele ştiau despre protecţie, despre pastile, despre sex, deci sarcinile nu apar din ignoranţă, ci din întâmplare sau din veşnicul "mie nu mi se întâmplă." E clară diferenţa dintre fete şi băieţi, ca şi gândire, maturitate, etc. E de asemenea vizibilă diferenţa dintre sistemul lor sanitar şi al nostru, deşi culmea, şi ei se plâng de sistemul lor. Îmi place de mor şi faptul că şi americanii îşi fac probleme pentru bani, pentru lapte praf, pentru pamperşi, în schimb nu le lipsesc pătuţurile noi, leagănele şi în general cam tot ce e necesar pentru ca un nou născut să se simtă ca-n pampas. Toţi adolescenţii şi adolescentele din filmuleţul asta visează cai verzi pe pereţi albaştri, toţi vor să-şi termine şcoala cu copilu` agăţat de gât (ceea ce este un lucru demn de admirat, dar total nerealist - e una când eşti gravidă şi poţi să termini, şi e alta când deja ai născut şi nu mai ai timp nici măcar sa te speli liniştită, d`apăi să mai şi înveţi) toate fetele se gândesc că ele pot termina şcoala în timp ce el (adică tatăl) se duce la muncă (ce dacă are şi el tot 16, maxim 17 ani) şi până la sfârşitul fiecărui episod rămâi cu impresia că te uiţi la nişte copii cu copii. Parca ţi-ar părea rău pentru ei, pentru adolescenţa pierdută, pentru maturizarea forţată şi mult prea devreme, pentru uriaşa responsabilitate pe care şi-o asuma singuri într-o oarecare cunoştinţă de cauză, apoi parcă te-ai înfuria pe părinţi că nu au fost acolo sau că n-au observat, sau că nu i-au învăţat mai bine, sau că... sau că...până vezi unul din episoadele în care mama şi fiica au o discuţie iar mama îi spune fi-sei răspicat că ea a învăţat-o tot ce era nevoie, aici fiind incluse şi metodele de contracepţie, că aia nu-s ca noi, şi dacă e destul de matură să facă sex, atunci să fie destul de matură şi să-şi crească copilul, desigur cu ajutorul ei-mamei/lor-părinţilor din toate părţile. În cele 13 episoade pe care le-am văzut până acum, o singură fată şi-a dat copilul spre open adoption, restul toate au păstrat copiii şi îi cresc. Cum şi din ce, aia nu mai ştiu. Nu ştiu nici cum sau câţi bani pot ei să economisească, că am tot văzut că se vorbeşte despre asta în serial, sub nicio formă nu se pune problema ca şi ele să muncească, never ever adică, şi cu excepţia uneia, absolut toate regretă că au ajuns în faza asta şi că nu mai pot trăi ca înainte, că le e dor de "friends" şi vor să "go partying". Drept urmare, ele s-au maturizat, dar doar pe alocuri, unele dintre ele nici măcar pe alocuri, că într-un episod e o fătucă care după ce naşte se duce în club sau la petreceri veşnic, în timp ce kiddul e lăsat cu el care îi face morală pe bună dreptate (el având 19 ani).
   Sincer, n-am nicio concluzie de tras, doar voiam să vă anunţ la ce mă uit io de ieri într-una. Nu ştiu de ce, dar m-a captivat, deşi îi pot găsi nenumărate bube show-ului în sine. Cred ca e din cauza bebeluşilor, care au efectul ăsta asupra mea. Mi-e dor de unul mic.